Arhiva
Evenimente

Data:

Personalităţi din Sibiu



Numărul celor care au născut sau au creat în Sibiu este mare, iar alcătuirea unei liste cu numele importante în istoria oraşului poate lăsa loc multor interpretări. Tocmai de aceea nu exist pretenţia unei liste complete, ci mai degrabă a sublinierii eforturilor câtorva dintre oamenii de cultură, de ştiinţă sau politicienilor care au muncit în cetate. 

 Umanist, istoriograf și om politic a fost Nicolaus Olahus sau Oláh Miklós (1493, Sibiu — 1568, Pozsony). S-a npscut la Sibiu şi s-a remarcat ca unul dintre importanţi oameni ai epocii sale: a fost arhiepiscop de Esztergom, regent al Ungariei și al Țărilor de Jos și apoi guvernator al țării, consilier al regelui Ludovic al II-lea și mai ales al reginei Maria a Ungariei. De numele lui se leagă Academia Jezuita din Nagyszombat (1554), considerată de unii ca fiind prima universitate din Regatul Ungariei. A întreţinut o vastă corespondență cu capetele luminate ale epocii, câștigând simpatia și recunoașterea lui Erasmus din Rotterdam, iar lucrările sale oferă importante informații cu privire la topografia și istoria Ungariei și, în special, a Transilvaniei.

Lui Samuel von Brukenthal îi datorăm existenţa Muzeului Brukenthal şi ridicarea Palatului Brukenthal, capodoperă arhitecturală din centrul Sibiului. A fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa: a fost cancelar aulic al Transilvaniei şi guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei. Aceste poziţii i-au permis deopotrivă contactzul cu marea artă europeană, preucm şi fondarea unei colecţii proprii. Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal (constând din pinacotecă, cabinet de stampe, bibliotecă şi o colecţie numismatică) au luat naştere cu precădere în intervalul de timp dintre anii 1759 şi 1774. Se cunosc puţine informaţii privind modul lor de constituire, primele înregistrări referitoare la achiziţii de tablouri în documentele familiei Brukenthal apărând în 1770, dată la care nucleul pinacotecii trebuie să fi fost deja format.

David Urs sau David Urs de Margina/ Marginea (1816, Mărgineni, Comitatul Făgăraș - 1897, Sibiu) a fost un înalt ofițer român în armata imperială austriacă. A luptat în Revoluția de la 1848, fiind comandantul companiei a VII-a de la Racovița, a participat la războiul austro-italo-francez, deținând funcția de comandant de batalion, iar pentru vitejia dovedită în luptele de la Solferino și Medole a fost decorat cu Ordinul Maria Terezia, fiind primul român căruia i-a fost decernat acest ordin. La 8 ianuarie 1860 a fost înnobilat, primind titlul de baron. În paralel cu activitatea militară, s-a remarcat prin sprijinirea financiară a școlilor grănicerești de la Orlat și Năsăud, prin grija pentru educaţie: întreaga sa avere a lăsat-o moștenire Bisericii Române Unite cu Roma. O clauză testamentară prevedea să se acorde burse elevilor români studioși.

 

Hermann Julius Oberth (1894, Sibiu - 1989, Nürnberg) este unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii, alături de rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard. Primul model de rachetă l-a construit încă din școala generală, la aproximativ 14 ani, iar studiile din Sibiu şi München, precum şi cercetările l-au dus la inventarea inventeze conceptului de ardere în etape a combustibilului. În toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse. Şi-a continuat munca, efectuând numeroase experimente şi scriind studii în domwniu, atât în Europa, cât şi în SUA.

 

În anul 2006 a fost distins cu cel mai prestigios premiu german pentru literatură numit Premiul Georg Büchner. Vorbim de Oskar Pastior (1927, Sibiu - 2006, Frankfurt pe Main, Germania), scriitor de limba germană din România. A făcut parte dintre etnicii saşi deportaţi în URSS, iar talentul literar şi l-a arătat încă de pe atunci scriind poezii pe hârtia de a saci de ciment.Întors în ţară şi-a continuat studiile universitare şi a început colaborarea cu ziare de limbă germană şi Radiodifuziunea română. În timpul unei călătorii în Occident a decis să nu se mai întoarcă în România şi a trăit la Berlin, ca scriitor liber profesionist. Poeziile sale, traducerile în germană ale operelor unor autori români totalizează câteva zeci de volume.

 

La Sibiu s-a stabilit Mircea Ivănescu (1931 – 2011, Sibiu), scriitor, poet, eseist și traducător român. Este considerat precursor al postmodernismului românesc şi contribuit într-un mod esențial la recuperarea narativității în poezia autohtonă din a doua jumătate a anilor ’60 și din anii ’70. S-a spus că ar fi putut fi un prim laureat român al Premiului Nobel pentru Literatură, dar problema majoră era cea a traducerilor insuficiente din opera sa în alte limbi de circulație mondială. Pe de altă parte, Mircea Ivănescu a tradus opere literare din proza universală modernă (Joyce, Kafka, Musil, Fitzgerald, Rilke, Faulkner etc.) și studii de teorie literară.

 

Andrei Codrescu s-a născut în 1946, în Sibiul contemporan, şi este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori români din SUA. A publicat poezii, lucrări cu caracter memorialistic și eseuri. Este colaborator la National Public Radio din SUA. A publicat în The Baltimore Sun, The Chicago Tribune, Playboy Magazine și The New York Times, iar romane semnate de el au fost best seller în America de Nord. Predă cursuri de creative writing la Louisiana State University în Baton Rouge, Louisiana, și editează revista de avangardă poetică Exquisite Corpse: A Journal of Letters and Life