Arhiva
Evenimente

Data:

Monumente din Boiţa



Dată fiind importanţa ei geografică, economică şi strategică (este punct de legătură între Orientul Balcanic cu Europa Centrală şi de Nord, şi trecătoare naturală prin Munţii Carpaţi), pe teritoriul comunei s-au ridicat nu mai puţin de 14 cetăţi şi turnuri.

Castrul roman Caput Stenarum, în limba română Capul Strâmtorii, a fost ridicat la începutul secolului al II-lea d.Hr., imediat după cucerirea Daciei; plasarea castrului la intrarea în trecătoare a fost făcută din motive de apărare. Drumul lui Traian a fost construit din piatră la ordinul împăratului roman şi străbătea trecătoarea.

Cetatea Lotrioarei datează din epoca feudală, când era condusă de castelani („Urfi”) recrutaţi dintre micii nobili; la fel ca şi castrul roman, cetatea  era menită să supravegheze şi să controleze trecătoarea.

Landskron” sau „Coroana ţării” este denumirea sub care a devenit cunoscută Cetatea Tălmaciului, situată pe un deal, la graniţa dintre satul Boiţa şi oraşul Tălmaciu. Astăzi se mai văd doar ruinele cetăţii, dar cercetătorii au stabilit că iniţial edificiul avea atât funcţie militară, cât şi de reşedinţă nobiliară. Astfel cele trei turnuri erau utilizate pentru supravegherea zonei: cel de sud – oferea vedere asupra  trecătorii, cel din vest - spre cetatea Sibiului, iar cel din est - spre Ţara Făgăraşului. Se spune că aici ar fi fost ridicat un turn de către români, înainte de venirea saşilor.

Castelul Turnu Roşu se află în imediata apropiere ce leagă Sibiul de Râmnicu Vâlcea. Conform legendelor locale, denumirea edificiului aminteşte de  sângele turcilor învinşi aici la 1493, sânge cu care ar fi fost vopsit turnul. Istoric vorbind, turnul făcea parte din sistemul de fortificaţii de graniţă din sudul Transilvaniei şi era punct de vamă între Transilvania şi Valahia.

Castelul este atestat documentar în 1453, iar principalele elemente vizibile astăzi sunt  turnul-locuinţă şi un al doilea turn, cele două fiind legate printr-un zid. În prezent, aici funcţionează o secţie a  Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu.

Mai puţin obişnuită prin dimensiunile ei  este Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din mijlocul Boiţei. A fost ridicată de meşterul sibian Andreas Kremer, între 1813 - 1822, are o înălţime de aproape 50 metri, trei turle, ziduri groase de 1,5 metri şi poate adăposti 1500– 2000 de credincioşi. Memoria locului păstrează date despre ataşamentul pe care mitropolitul Andrei Şaguna îl avea pentru boiceni şi pentru biserica lor; se spune astfel că în 1847, episcopul Andrei Şaguna a făcut o vizită canonică în satul Boiţa şi a fost primit cu mare drag de către tot poporul şi negustorii vremii.

În anul 1970, la Boiţa, a fost pusă la punct o colecţie etnografică, în cadrul căreia sunt expuse piese cu valoare istorică şi etnografică, ilustrative pentru viaţa economică şi spirituală a locuitorilor zonei.

De asemenea, în reşedinţa comunei se găsesc monumente ridicate în memoria eroilor români din cele două războaie mondiale.